Basarabia: evreii şi comerţul cu vin
Evreii din Basarabia nu doar făceau comerţ cu vin, ci deţineau şi vii, contrar unei păreri răspândite.
Imaginea răspândită a evreilor din zona de rezidenţă ca intermediari rupţi de pământ nu se potriveşte Basarabiei. Aici evreii au fost şi viticultori.
Ponderea agricultorilor între evreii basarabeni a crescut de la 3% în 1839 la 12,5% în 1858. Între 1836 şi 1853 au fost întemeiate nouăsprezece colonii agricole evreieşti. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, gospodăriile evreieşti s-au specializat vizibil în viţă-de-vie, tutun şi pomi fructiferi, iar circa şase sute de evrei deţineau vii în judeţele Chişinău şi Orhei, lucrând mai ales pentru piaţa rusească de vin, căreia îi lipseau terenuri potrivite.
Jewish Encyclopedia de dinainte de revoluţie o spune direct: Basarabia se remarca între guberniile ruseşti prin cultura viţei-de-vie, iar în această ramură, ca şi în cultura tutunului, era ocupat un număr mare de evrei.
Restricţiile juridice au fost totuşi reale, însă punctuale, nu totale. Participarea evreilor la producerea şi vânzarea alcoolului în Basarabia a fost limitată încă din 1818. Din 1839 au funcţionat interdicţii de aşezare în zonele de frontieră. În fâşia de cincizeci de verste puteau locui doar cei înregistraţi înainte de edictul din 1858. Legile din mai 1882 au fost aplicate cu ostilitate de autorităţile locale.
Presiunea economică de la sfârşitul secolului a fost atât de mare încât, după înfiinţarea ORT în 1880, fermierii evrei din Basarabia s-au numărat printre primii beneficiari de ajutor.
Totul a dispărut între 1940 şi 1945. Vinificaţia moldovenească modernă a crescut din modelul industrial sovietic.